duminică, 5 decembrie 2010
nu poti sti...
Nu poti stii daca un om ascunde mult mai mult
decat poate arata sau exprima ...
Dar cand scrii despre iubire ,
cand scrii despre oameni si sentimente ,
trebuie sa-ti inmoi condeiul in culorile pure
ale propriului suflet ...
trebuie sa-ti presari randurile ,
cu pulberea fina de pe aripile gandurilor senine ...
trebuie sa-ti inmoi privirile in razele soarelui
si sa scrii cu lumina razelor lui ...
trebuie sa-ti inmoi buzele in picaturile de ploaie
si sa scrii cu zambete din boabe de roua ...
trebuie sa isti furtuna , ca sa poti culege curcubeul ...
Stiu ca a fost o vreme ...Si ca au fost si multe vise ...
Povestea spune ca visele si sperantele
... nu mor ... NICIODATA ...
Iar eu te-am inventat
din soaptele si gandurile mele ...
ca sa existi cu-adevarat ...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
"Nici nu mai ştiu de câtă vreme din gândul meu n-ai mai ieşit
RăspundețiȘtergereTe-am luat pe braţele-mi flămânde şi te-am purtat prin galaxii
acolo unde-a mea iubire te aştepta demult să vii
Ce este-n sufletu-mi sălbatic nici n-am ştiut până mai ieri
Aş vrea să cred că-ţi este bine, iubirea mea-i stângace,ştiu
dar lasă-ţi inima să bată în pieptul meu, la ceas târziu ...
Ştiam că te iubesc din vremea când încă nici nu existai,
Născut eşti ca să-mi fii înger , născuta am fost ca să-ţi fiu rai .."