duminică, 12 decembrie 2010

Lumină neagră de ai fi


"Ţi-aud tăcerea, ce-ţi tremură pe buze
Cuvinte de iubire colorate
În culori ţi-aud tăcerea, ce freamătă în pânze,
Pictate-n întuneric, în şoapte luminate.

Ţi-aud iubirea, vuiet de cascadă,
Ce trupul ţi-l inunudă-n valuri,
În picăturile ce stau să cadă,
Să rupă ale tăcerii maluri.

Îţi simt căldura sărutului furat
În vise, când somnul mă cuprinde,
Te caut cu sufletul plecat,
Pe urmele iubirii ce vrei a o ascunde.

În taină vrei să-mi dăruieşti iubirea,
Şi chipu-ţi ţii ascuns,
De mine îţi ascunzi privirea,
Mister de nepătruns.

Dar simt iubirea ta, rază de lumină,
Şi-ţi voi căuta dorinţa-n întuneric,
Deşi misterioasă, dragoste divină,
Te voi găsi într-un sărut angelic.

Cum de poţi rămâne un mister,
Deşi aprind lumina?
Te caut în orişice ungher.
Te rog atinge-mi mâna,

Să ştiu că nu eşti o nălucă,
Să simt c-aievea eşti, la fel ca şi iubirea.
Am să te caut şi-n întuneric încă,
Lumină neagră de ai fi, îţi voi găsi privirea "
I. DANCE

STIU CA MA SIMTI


"...Sunt picatura de ploaie binecuvantata,
ce uda pamantul insetat de dor.
Sunt raza de soare din palma ta,
iubitule,
ce-ti incalzeste inima si-ti mangaie sufletul.
Stiu ca ma simti
si ca te infiori de bucurie
si ca te umpli de seva plina de fericire a vietii
ce curge prin mine!..."

SARUTA-MI PASII


"SARUTA-MI PASII INCARCATI DE ROUA
SI TAMPLA CALDA CE SE ASCUNDE-N NORI,
SA IMPARTIM IUBIREA PE DIN DOUA
SI SA FUGIM DE LUME PANA-N ZORI.

SA NAVIGAM PE RAZE DE LUMINA
SI BARCA SA NE FACEM DIN SARUT,
PAMANTUL E PREA MIC CA SA NE TINA
SI UNIVERSUL PENTRU NOI E PREA MARUNT"

Eu stiu sa-ti spun ca te iubesc fara cuvinte


"Cand nu iti spun ca te iubesc sa stii ca te iubesc mai mult
Esti un parfum sublim ce-l simt, fara cuvinte...
E uneori prea greu de spus, prefer sa tac si sa ascult
Cand numar printre picaturi vechi juraminte...

Cand uit sa-ti spun ca te iubesc, sa nu tresari in visul tau
Si sa nu crezi ca te-am pierdut printr-o uitare...
Secunda-ti sunt intr-un abis, esti clipa sufletului meu
Prin intunericul prea dens te-mbrac in soare...

Cand nu ti-am spus ca te iubesc, te-am mai iubit inca odata
Si nestiind ca te ador, mi-ai plans in brate
Smaraldul trist din ochii tai m-a tot strigat ca altadata
Lasand durerea ce-o simteai sa ma agate

Cand nu-ti voi spune te iubesc, sa stii ca te iubesc din nou
Si-ti scriu pe buze un sarut ce nu te minte
Nu ma-nvata cum sa te chem in noapte cu al meu ecou!
Eu stiu sa-ti spun ca te iubesc fara cuvinte..."

DA-MI ...


"Da-mi tot amarul visurilor tale
Si-ntreg noianul orelor pustii,
Da-mi tot buchetul florilor ce-s rare,
Floarea de colt din muntii vinetii.

Da-mi tot ce esti si tot ce ai in tine,
Desi totul mi-ai dat, cu mult mai vreau,
Sa-mi dai dulceata razelor senine
Din tot nectarul lor si-al tau sa beau.

Da-mi raza ta sa-mi lumineze raza,
Si-ntunericu-mi in al tau el se vrea,
Iar ochii tai ce-s in amurg cu seara
Pe cerul meu sunt ca o dubla stea.

Da-mi gatul tau sa il acopar cu-n sarut,
Pe buzele-ti sa-mi aflu alinare,
Din ploaia ta in ploaia mea marunt
Aud un pas ce vine dinspre soare.

Da-mi marea ta s-acopere pe-a mea
Si-n mana ta sa fiu o crizantema,
Eu vreau ca infinitu-ti sa ma vrea
Dintr-un sir lung, eu, cea dintai dilema.

Din visul tau da-mi ca sa pot visa,
Da-i toata noaptea ta noptilor mele,
Si cearta-ma cu mangaierea ta
Ca suferinta si durerea sa le spele.

Da-mi glasul tau in nerostirea mea,
Si cantul da-mi-l, sa imi fie-aproape,
Din focul tau, da-mi simplu - flacara
Ce nu se stinge-n ale mele ape.

Da-mi genele-ti cu totul sa le sorb
Si-n mine sa le duc cat mai departe,
Si da-mi dorinta, ca vederea unui orb,
Alunga stresul linistei desarte.

Da-mi sufletul in sufletu-mi ce-ti cere,
Din perna ta in perna mea cu iasomie,
Si-n mult prea mult ravnita-ti adiere
Da-ma pe mine toata, trup si suflet – tie."

VREAU SA FIU


Cand ochii ti-i inchizi tarziu in noapte
Vreau sa vezi surasul de pe chipul meu
si la-ntalnirea de la miezul noptii
In bratele tale as vrea sa fiu
Vreau sa fiu ochii sufletului tau
Vreau sa fiu sarutul tau
Vreau sa fiu trandafirul din inima ta
Rasarit in inima mea...
Vreau sa fiu mereu, unde esti tu
Si sa-ti raspund:
Eu te-am gasit pe tine Iubire !!!!
VIORELA

PE URMA NE VEADEAM DIN CE IN CE MAI DES


"Pe urma ne vedeam din ce în ce mai des.
Eu stateam la o margine-a orei,
tu - la cealalta,
ca doua toarte de amfora.
Numai cuvintele zburau intre noi,
inainte si inapoi.
Virtejul lor putea fi aproape zarit,
si deodata,
îmi lasam un genunchi,
iar cotul mi-infigeam în pământ,
numai ca să privesc iarba-nclinata
de caderea vreunui cuvint,
ca pe sub laba unui leu alergind.
Cuvintele se roteau, se roteau intre noi,
inainte si inapoi,
si cu cât te iubeam mai mult, cu atât
repetau, intr-un virtej aproape văzut,
structura materiei, de la-nceput. "

DULCE SECRET...IUBIREA MEA


Am pus la pastrare, in a trandafirului meu cupa
Secret dulce, iubirea mea
am adormit in paradis, pe pieptul tau
Stelele ne ascundeau, dupa pulberea din ele
Am indraznit sa iau o raza, sa scriu pe cerul iubirii mele
Ca te iubesc ....
Doar trandafirul, pe care-l stii si tu, mai pastreaza
Secretul meu, soaptele mele
Ma las pierduta-n adieri de vant
Pe aripi de nori , pe sclipiri de stea
pe raze de soare...vino cu mine iubirea mea!!!
Vom rataci pe valuri de iubire
ne vom sprijini de norii albi si pufosi
plimbandu-ne printre falduri...
Vino sa dansam in ploaie, dulce vals
picaturi se sting pe buze-nfierbantate
in valsul nostru vom pluti spre stele
un pas...inca unul,
intre soapte si hohote de ras ne-am ratacit
fire desprinse din asternutul norilor pufosi
alee ne-au facut...am ajuns
pe taramul iubirii
din soapte impletite, s-a umplu universul de iubire
si ne-a imbracat iubirea
in roua si soare.
VIORELA

LA MIEZULNOPTII



"La miezul noptii-n iezer de clestar
Furis se scalda fata de pescar,
Camasa, fota, smulse, mototol,
Din stuf duc dorul trupului ei gol.

Pe limpezimea sânilor ce ies
Bujori de apa alte strafe tes.
Ea când se joaca sub poleiul pal

Cu mingea lunii azvârlita-n val,

Când fulg de aurora grins pe lac,
0 poarta, pluta, unda dupa plac
De-i licare peste genuni hoinar
Seninul parului de chihlimbar,

Când, alba vidra, se repede-n fund,
Unde tipari de raze se ascund,
Cu degete urzite în voloc
Sa-si dibuie salbaticul noroc.

Bat mrenele picioarelor argint?
Ea-si subtiaza-notul spre alint,
Lin se lungeste-n spume ca-n crivat,
Si strânge-n brtae valul fermecat,

Si-si mângâie iubitul diafan
Cu-a palmelor cause de margean,

Se arcuieste peste el atât
Ca stele-i vin la umeri si la gât,
Si cum ia-n piept molatecul talaz,
Luceaf'arul i-atârna de grurnaz.

Cât zuliari pe-alaiul ei cerese
Clabuci de nuferi o învaluiese
Cresc inelate apele de spasm,
Ea tot mai singura-i ca într-un brim.
Atunci, ca sa-si viseze visul tot,
Ea-si face-un lenes din înot,
Si o paleste spaima ca un dor;
De s-ar ivi acum un zburator!

Zvâcnind întreaga, scote boiul sui,
Dar nici un fat-frumos la pânda nu-i,
Doar din tufis privighetori mladii
Întind liane lungi de melodii.

Si-aprins de dragul ei, tot cerul greu
Cu zodiile lui se muta-n helesteu."

CAND RAZELE DE LUNA...


"Când razele de lună mă prind în joc spiral
Invoc tăria nopţii să-nvingă depărtarea.
Te strig cu visul iarăşi prin spaţiul sideral
Ca să m-auzi şi-aproape să-ţi fie îmbrăţişarea
Ascund durerea surdă în braţele întinse
Şi văd printre luceferi privirea cum mă soarbe.
Sub sânul cald îmi simt bătăile aprinse
De flacăra iubirii zvâcnind în doruri oarbe.
Se despletete marea pe corpul tău întins.
O simt cum odihneşte în palma goală încă.
Tăcerea se înfioară când glasul ne e stins
De valul care ţipă lovindu-se de stâncă.
Nu eşti aici dar visul te creşte fără teamă.
Trăieşte în fantasma ivită în budoar,
Te ţese amintirea şi tot mereu te cheamă
Taină să mă-nvie cu tine-n gânduri doar.
În nopţi pline de vrajă cu stelele aprinse
Stau tâmplele în palme şi ochii rătăcesc
Printre himere care.. sunt doruri necuprinse
De multele cuvinte ce-n somn se răsucesc…"
...inima ta stie ce-ti soptesc !!!

TU AI UN FEL DE PARADIS AL TAU


"Tu ai un fel de paradis al tau
în care nu se spun cuvinte.
Uneori se misca dintr-un brat
si cateva frunze iti cad inainte.
Cu ovalul fetei se sta inclinat
spre o lumina venind dintr-o parte
cu mult galben în ea si multa lene,
cu trambuline pentru saritorii în moarte.
Tu ai un fel al tau senin
De-a ridica orasele ca norii,
si de-a muta secundele mereu
pe marginea de Sud a orei,
când aerul devine mov si rece
si harta serii fără margini,
si-abia mai pot ramane-n viata
mai respirand, cu ochii lungi, imagini. "

de-as putea...


"De-as putea sa-ti insemn privirea-ti,
Prin vorbe...
Si farmecul prin ritmuri,
Vor spune cei ce vin:
'Poetul minte !
N-au existat asemnea ingeri pe Pamant!' "
YBY

si ne-am iubit intaia oara...


".............................................
Ne-am cunoscut în tara-n care-alt'data
Manon Lescaut iubi pe Des Grieux,
Intr-un amurg de toamna, orchestrate
In violet,
In alb,
In roz
Si-n bleu.
Si ne-am iubit intaia oara-n parcul
In care Nimfele de marmura privesc,
Cu ochii-ntrebatori, catre peluza
Pe care-un Zeu isi pregateste arcul,
Să-si bata joc de cei ce-l ocolesc
................................................."-

DE CE ????


"De ce nu as fi o piatra care scrie,
O stanca aplecata pe hartie,
Un munte ce de voie se injuga,
Un zeu pagan trecut la alta ruga ?

De ce n-as fi asprimea-nduiosata ?
De ce baiatul meu nu mi-ar fi tata ?
Al ciu folos m-ar tine-n veac de veghe,
Cu ce durere-a lumii sunt pereche ?

De ce n-as fi o negura carunta ?
De ce n-as fi un dric zvarlit spre-o nunta ?
Contrastele si asa imi vin prea bine,
Si plus si minus zac mereu in mine.

De ce imprejurare literara
Sint speriat de nu trimit si-afara,
Afara din fiinta mea nebuna,
Un dublu semn de soare si de luna ?

De ce nu as fi un vagabond de gala
Si -un crin manat de pofta sexuala ?
De ce n-as fi, conform ursitei mele,
Noroi pe talpi si frunte-n mal de stele ? "

YBY

duminică, 5 decembrie 2010

LACRIMI CE INCA N-AU FOST PLANSE


"Voi săruta duios şi-oi face valuri
În lacrimi ce încă n-au fost plânse
Din ochii tăi frumoşi ce ţin în maluri
Luciul apelor, din sufletu-ţi prelinse.

Am sărutat sclipirea născută din iubire
Ce-apare-n ochii tăi, feeric
M-am îmbătat de fericire
Sorbindu-ţi zâmbetul angelic.

Ne-am ridicat mai sus de nori
Purtaţi de suflete extaziate,
Cu dragostea ieşind prin pori
Din trupurile-mbrăţişate.

Iubirea curge-n ochii tăi şi-ajung în mine valuri
De lacrimi ce încă n-au fost plânse
Am prins în braţe a ochilor tăi maluri
Şi-n ochii mei curg râuri, din sufletu-ţi prelinse "

IUBESTI.......


"Parul tau va lua locul nisipului,
va lua locul langustelor,
va cânta la harfa
sau va dormi,
va înlocui, cu mare gratie,
copiii din flori,
va înnegri orele siestei,
va deruta instinctul sigur al pasarilor,
sub auspiciile lui
va fi mai pluvioasa ziua
dar mai hapsâni îmblânzitorii
biciuind mesele goale
deasupra carora paharele fac nani.
În parul tau se închid usile
si se dezlantuie morile de vânt,
în care,
Semnul meu de adio
e decolteul tau oval
în care de atâtea ori s-au ratacit caravanele.

Partasi suntem multor iubiri
Una singura e implinire
Celelalte numai presimtiri
Pana dam in inima de Mire

Impodobit cu-nfatisarea Lui
Dinspre inviere rasarinda
Pe cat in lacrimile orisicui
Voi ravni iubirea sa-si aprinda

Ce exista sa iubesc nespus
Oceanul stingerii de sine
Sa rodeasca-n cele care nu-s
Rasaritul ce le apartine "

AI TRIMIS VANTUL...


"Ai trimis vantul sa-mi aline dorul,
Inmiresmat ca floarea de cires.
Imi saruta gura si-mi mangaie trupul,
Inchid ochii, la tine iubire visez.

Ma las purtata pe bratele lui,fiori
Ai trimis, dorinte in soapte.
In par mi se joaca in zori,
E mana ta ori vantul din noapte?

Si-mi spune suav soptind la ureche
Ca dorul ti-e mare, fara pereche,
Ca luna-i a mea si cer si stele,
Ca-s luceafarul tau, o stea printre ele.

Vant calator te du, da-i de veste
Ca iubirea-mi e mare, ocean nesfarsit,
Ca-n versuri ii cant frumoasa poveste.
Te du degraba sa-i spui, negresit.

Pe aripi usoare sa-i duci dorul meu
Sa stie si el, iubirea-mi e pura,
Sa-i atingi inima-n treacatul tau,
Sa-i pui sarutul dulce pe gura.
Du-te vant….sa-i spui negresit."

SUFLETUL MEU, SUFLETUL TAU

"...Cand m-am avantat in bratele tale
si tu m-ai primit vibrand
a inceput muzica si dansul!
In fluide de iubire intensa
ingemanandu-se cu aripi de pasari albe
cu cantece de ingeri,
cu dansul colorat al curcubeului
ne-am topit impreuna, unindu-ne!..."


"Te port in suflet, ca pe-un vas de pret,
Ca pe-o comoara-nchisa cu peceti,
Te port in trup, in sanii albi si grei,
Cum poarta rodia samanta ei.
Te port in minte, ca pe-un imn Sfintit,
Un cantec vechi, cu crai din Rasarit.
Si port la gat, nepretuit sirag,
Stransoarea cald-a bratului tau drag.
Te port in mine tainic, ca pe-un vis,
In cer inalt de noapte te-am inchis.
Te port, lumina rumena de zori,
Cum poarta florile mireasma lor.
Te port pe buze, ca pe-un fagur plin.
O poama aurita de smochin,
Te port in brate, horbote subtiri,
Manunchi legat cu grija, fir cu fir.
Cum poarta floarea rodul de cais,
Adanc te port in trupul meu si-n vis. "

CA NE IUBIM...


"Că ne iubim - şi-o ştie lumea toată -
E-adevărat ;
Dar cât ne vom iubi
Nici noi nu ştim,
Nici lumea nu va şti...
Şi nu va şti-o, poate, niciodată...
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ne-am cunoscut în ţara-n care-alt'dată
Manon Lescaut iubi pe Des Grieux,
Într-un amurg de toamnă, orchestrată
În violet,
În alb,
În roz
Şi-n bleu.

Şi ne-am iubit întâia oară-n parcul
În care Nimfele de marmură privesc,
Cu ochii-ntrebători, către peluza
Pe care-un Zeu îşi pregăteşte arcul,
Să-şi bată joc de cei ce-l ocolesc... "

IN PALMA TA E CHIPUL MEU


"E toamna
si frunze aramii
imi cad acum in cale,
pierduta-s pentru toti
m-ai castigat tu oare?
In palma ta, e chipul meu
si vrerea mea,
o frunza-s eu,
si-un fulg de nea,
ce se asterne ‘ncet
pe geana ta
si-n palma ta.
As vrea sa schimb
acum, eu viata ta!
Sa simti fiorul,
sa simti si dorul,
sa simti toata iubirea mea,
si sa ingropi
nemarginirea-n ea!
O noapte, eu voi fi a ta
si vom zbura,
si ne vom inalata,
dragostea va fi
doar a mea si-a ta! "

CI DE-AM FI SINGURI


"Ci, de-am fi singuri amândoi
Si nime sa ne asculte,
Uitându-ma în ochii tai,
Ti-as spune asa de multe...

Ar trece vremea si n'am sti
Ce e aceia vreme
Si n'ar fi nimene din vis
În lume sa ne cheme.

Am fi departe tare dusi,
Straini de lumea'ntreaga:
Pe vesnicie ti-as fi drag,
Tu vesnic mi-ai fi draga;

Cu sarutari am sterge'n ochi
A'lacrimilor urme,
Si cine oare s'a'ndura
Al nostru raiu sa-l curme?

Ti-as spune vorbe dulci încet:
Ca sa le-auzi mai bine,
Tot mai aproape ai pleca
Obrazul tau de mine.

Si-atuncea de ne-om saruta,
A cui sa fie vina?
Nici tu, ca nu ma auziai,
Nici eu n'oiu fi pricina. "

LUNTREA AURIE



"Dar noptile acestea, frumoaso, cum de sunt,
Atât de diafane, din cer pâna-n pamânt?

Padurile par alge înalte-n clatinari...
Noi ne plimbam alaturi pe fundul unei mari.

Lucirile acestea de sus, vor fi fiind
Sau astre, sau meduze prin adâncimi plutind...

De-aseara se zareste, cu cârma spre Apus,
O luntre aurie, deasupra noastra, sus...

Asa ne urmareste de-aseara, pe-amândoi:
Sta drep deasupra noastra când ne oprim si noi!

O, poate ca din luntrea ce ne tinteste-asa
Într-un târziu, o scara de raze s-o lasa,

Si daca tu vroi-vei, ne vom sui. Apoi,
Cu luntrea aurie vom asfinti si noi. "

IN OCHII TAI IUBITE


"In ochii tai ma vindec
si ma scald,
Ne tinem,unul altuia,
de cald
Sau noaptea,poate,
numai de urat…
Eu nu te-ntreb
de unde-ai coborat,
Tu nu ma-ntrebi cat stau
si unde plec…
Si,uite-asa,trec zilele,
cum trec,
Si, uite-asa,vin noptile
cum vin,
Dar daca inca vreau sa te mai tin,
Din cand in cand,visand,
pe bratul meu,
O alta zi se va-ntampla mereu
Si-o alta noapte se va-ntoarce-n noi,
Sa ne convinga, totusi, pe-amandoi,
Cat de frumos e cerul si de-nalt
Privit, prin somn,cu ochii celuilalt "

ZAMBESTE CERUL...IUBIRII NOASTRE



"Zâmbește cerul mângâiat de beznă,
În fracuri de satin luceferi ard...
Sărutul tău răsfață a mea gleznă
Gustând suav al mării umed fard.

Iubirea ne picta pe chip candoare,
Pe foi de suflet încrustând Eden...
Te regăseam în fiecare floare,
Erai parfum, culoare și polen.

Când luna cânt-al nostru vals, iubite,
Plutesc de parcă-s puf de păpădii...
Brațele-mi fug spre ore infinite
Și te adun din mii de galaxii.

Tandru ne-alint-a zorilor arcadă
Îmbrățișați, în straie de festin
Plouă cu noi pe-a fericirii stradă
Și-n roua de pe flori ne-așterne fin...

Sub tălpi, timid, mi-e străveziul voal
Ce umerii de tot mi-a dezgolit.
Zâmbind m-ai dus pe-al fericirii mal
Și pe nisipul cald, m-ai reclădit...

În spuma unui val,sorbind plăcere,
Descătușam secretele din noi.
Pe-al nostru vals, din a iubirii miere,
Gustam cu-același patos, amândoi...

Note zburdau pe portativul serii
Unindu-ne-n eternul nostru dans.
Adio-am spus tristeții și durerii
Ștergând toți norii și-al lor zâmbet fals

Revarsă cerul peste noi lumină,
Viața ni-i dar, iubirea-i dulce vals...."

PE-O MARGINE DE CLIPA


"Pe-o margine de vis
s-au oprit culorile toamnei
toate…

Pe-o margine de sărut
te-ai aşezat ca roua dimineţii mele dintâi
când am pipăit culoarea
zorilor impreună...

Pe-o margine de clipă
te-am aprins ca pe o candelă
în altarul iubirii
şi te-am numit OM
atât cât să îţi simt sufletul
călătorind prin mine
ca printr-un labirint.

Pe-o margine de gest
te-am căutat în formele neştiute
ale norilor bântuiţi de furtună.
Erai aici , demult ,
de la facerea lumii
aşteptându-mă să vin
cu braţele încărcate
de florile pământului răscolit
de prea multa iubire...

Pe-o margine de zâmbet
te-am primit ca pe-o ofrandă
a zeilor încercănaţi de timpul
scurs atât de fără de sens.

Pe-o margine de suflet
te-am aşezat
că să-mi umpli orele de singurătate
şi să visam împreună
la noi, cei cu lumina în păr,
cei cu soarele în mâini,
cei cu buzele uscate de dor,
cei care nu cunoaştem
decât
păcatul de a iubi
infint de departe,
infinit de mult,
infinit…
de infint."

FRUNZE RUGUNITE


"Se strâng frunze-n şezătoare,
În curtea bătrânulului copac,
Se aşează foarte ascultătoare,
Nu mai vorbesc, acuma tac!

Mai cântă greierii prin frunze,
Nu mai vezi vreo rândunică,
Crengile sunt mai confuze,
Se dezbracă de a verii tunică.

Tot mai pustiu e câmpul,
Luându-i plapuma recoltei,
Pe aici stăpân e vântul,
Dezlănţuind inima revoltei.

Frunzele din plopul alb,
Se îngălbenesc, e toamnă,
S-au plictisit acolo sus, şi cad,
Le trece vremea, doamnă!"

nunti triste de stele



""Nunţi triste de stele pe cer se petrec
şi-n taină răsar lunecând printre vise...
Ca ciuta rănită prin şoapte mai trec
parfumul purtând culorilor stinse.

De cer se anină doar vorbe ce dor...
Mă ninge în taină un tremur de-amurg.
Te caut prin clipe şi vorbe de dor,
prin ploi de lumină ce încă mai curg...

Departe mă pierzi...departe te strig -
povară de gânduri adun în pocal
în nopţile mele de nesomn şi de frig
şi-aştept, înc-aştept corăbii la mal.""

preschimba-ma in vant...


"Preschimba-ma in vant
Zideste-ma in cuvant
Ascunde-ma intr-un gand
Si leaga-l de suflet, juramant
Da-mi marea in ochi
Da-mi frumosul din flori
Asculta-mi cuvantul
Ce-nconjoara-n vuiet, pamantul
Arunca-ma in nori
Izbeste-mi trupul de zari
Fa-mi glasul un cantec
Sa fie in zorii zilei, descantec
Creste-mi in spate aripi de foc
Sa-nalt in vazduh al iubirii joc
Sa zbor prin viata si apoi sa ma-ntorc
Intr-un rai pamantean venit din noroc "

vis de noapte


"Ţi-am dat
lacrimile mele
de noapte...
mărgele de cuarţ negru...
să-ţi ţină de urât
în serile cu şemineu...

Câte una
pentru fiecare clipă de vis
împreună...

Ţi-am dat lacrimile mele de rouă...

Una ...
pentru sărutul dintâi...

Una...
pentru că m-ai făcut să plâng
de fericire...

Una...
pentru dimineţile
devenite nopţi de iubire...

Una...
pentru zâmbetul
din colţul gurii...

Una...
pentru gestul început
şi de fiecare dată...altul...

Una...
pentru tot ce am dorit mereu
să fie altfel ...şi...
a fost...

Una...
pentru mângâierile
care îmi deşirau fiecare moleculă
şi o transformau
în sângele tău....

Una...
pentru fiecare fior
care mi-a disecat sufletul...

Una...
pentru ieri...

Una ...
pentru azi...

şi una...
pentru eternitate...

să le simţi atingerea
în palmă
ori de câte ori
îţi vei aminti

de ce a fost...

de ce este...

şi...

de ce va fi..."

sufletul tau


"Cum să-mi împiedec sufletul
să nu-l ajungă cutremurat pe-al tău?
Cum să-l înalţ deasupra ta
spre alte lucruri, altundeva?
O, cum, cum l-aş aduna
lângă ceva pierdut în întunerec,
într-un ungher tăcut, străin, nefrămătând,
ce nu se-ndepărtează
când adâncurile-ţi lunecă departe, unduind.
Ci tot ce ne-nfioară, pe tine şi pe mine,
ne împreună totuşi aşa cum un arcuş
din două strune-un singur sunet scoate.
Pe ce vioară suntem înstrunaţi?
Şi ce artist ne ţine-n mâna lui,
cântec cum altul nu-i? "

nu poti sti...




Nu poti stii daca un om ascunde mult mai mult
decat poate arata sau exprima ...
Dar cand scrii despre iubire ,
cand scrii despre oameni si sentimente ,
trebuie sa-ti inmoi condeiul in culorile pure
ale propriului suflet ...
trebuie sa-ti presari randurile ,
cu pulberea fina de pe aripile gandurilor senine ...
trebuie sa-ti inmoi privirile in razele soarelui
si sa scrii cu lumina razelor lui ...
trebuie sa-ti inmoi buzele in picaturile de ploaie
si sa scrii cu zambete din boabe de roua ...
trebuie sa isti furtuna , ca sa poti culege curcubeul ...
Stiu ca a fost o vreme ...Si ca au fost si multe vise ...
Povestea spune ca visele si sperantele
... nu mor ... NICIODATA ...
Iar eu te-am inventat
din soaptele si gandurile mele ...
ca sa existi cu-adevarat ...

asteptare...26.10.2010


"E liniste, e miez de noapte
Dar eu de parca ceva astept.
Scriu versuri triste, dedicate
Dar cui? nu pot sa inteleg.

Au fost multe, au fost de toate
Dar asa si nimeni nu a putut
In inima mea zbuciumata
Sa se opreasca putin mai mult.

Si iarasi singur singuratic
Privesc in jur of citi sunt ei,
Citi ochi plini de jaratic,
Dar nimeni nu ma fura dupa ei. "

spuneai odata...


"Cineva va fi întotdeauna aici sa te iubeasca, cineva va pretui întotdeauna caldura zâmbetului tau si fericirea inimii tale... Cineva va incerca întotdeauna sa gaseasca cuvinte sa-ti multumeasca pentru ca ai umplut viata cu vise devenite realitate si amintiri frumoase... nu doar pentru ceea ce esti, ci pentru ceea ce sunt eu când sunt cu tine... pentru ca ma ajuti sa fac din viata mea nu o taverna ci un templu, din faptele mele de zi cu zi... nu un repros, ci un cântec...Cineva te va iubi întotdeauna, ... iata ce vreau sa-ti spun: nu ma tem nici de zâmbetul tau, deci nu ma tem de nimic; sunt ceea ce-i dincolo de fereastra odaii tale...departarea... Amintirea ta nu are unde sa ma afle, glasul tau nu poate sa ma strige caci nu stie unde sunt între cele patru zari... Stii sa asculti? Auzi vântul la fereastra? Auzi pasarile care vin si pleaca ducând si aducând primavara? Stii ce-i nostalgia? Privesti uneori pe fereastra fara sa vezi nimic... sunt pe-acolo si într-acolo... fara fiinta o apropiere si o îndepartare în preajma ta...Un somn dulce si plin de vise frumoase sa-ti scalde inima . ITI MULTUMESC PENTRU................!!!!!!!!!!!! "

Plecăm undeva între stele


"Plecăm undeva între stele,
Un spaţiu atât de restrâns
În care doar palmele mele
Se-apucă de plâns...

Lumina se scurge pe ele,
O ploaie pe frunze trecând,
Plecăm undeva între stele,
Cădem de acolo pe rând.

Şi eu şi cu cine mai este,
Şi tu şi cu cine mai vrei,
Plecăm undeva în poveste,
Trecând îmbătaţi pe alei.

Plecăm între ziuă şi noapte,
Ne-ascundem între strigăt şi şoapte. "

imi multumesti...


"Îţi mulţumesc că tu mi-ai prins cu poezie ,
Şi tot ce tu ai vrut mi-ai pus în dar…
Reâncărcat de tot ce poţi să-mi dai peste privire ,
Mă-nchid în lacrima cea strânsă fără grai .

Şi răsfirată şi cuprinsă în iubire ,
Tu şti să mai aştepţi un mai cu mai…
Tot ce te-ajută… îmi comunică şi mie .
Şi amândoi… departe… mai primim din cald "

pentru tine...prietene


"Prietene'' as face orice, sa stiu ca vei fi fericit,
As face orice, sa simti ca esti iubit,
Mi-as da si viata, si sufletul mi-as vinde,
De-as stii, ca soarta ta, de asta ar depinde.

Nu stiu, ce-as fi in stare sa mai fac,
Poate ti-as darui, un brat de flori de mac,
Sau poate-as fi in stare sa ma duc
Pana-n cer, o stea sa iti aduc.

Nu stiu ce vrei,dar stiu ce pot sa iti ofer,
Un zambet,un pupic si un gand stingher,
Nu-i mare lucru, si nici n-au valoare,
E tot ce am, in loc de-o stea, si-o floare! .."

un gand de la tine...


"Tacere-i si mergem cu fata spre luna...
S-aud zurgalaii in noapte cum suna,
Merg spornic rotasii si-o clipa ma sperii,
Vazind pe de laturi cum fug prastierii
De umbra lor insasi goniti in buiastru...
Pe-alocurea drumul se face albastru
Cind scapa subt dealuri si luna s-ascunde,
Un miros de floare de cine stie unde
Ne-ajunge pe cale si-n urma ramine...
- “E-o vraja trimeasa de-o fata, stapine,
E-o vraja”, ingina zimbind vezeteul,
Si murgii acum pasesc mai cu greul,
Si vorbele noastre, prietene bune,
Se fac tot mai rare, mai triste, de-ai spune
Ca fiestecare din noi isi da seama
Ca-n urma trasurei ceva se distrama,
Si-aceea nu-i drumul, ci-i biata viata;
Ca dulcea mireasma, prin noapte drumeata,
Nu-i miros de floare, nici vraja, ci-i dorul
Ce-l ia pretutindeni cu el calatorul,
Oriunde s-ar duce si-ar vrea ca sa scape,
Subt naltele ceruri pe vastele ape... "

citeste...


Sa ne oprim putin din tumultul zbuciumat al vietii,
Sa ne intebam unde am ajuns,si incotro pasim
De ne-a insotit iubirea,mai mult sau prea putin,
Sa o rugam de acum, in viata sa ne fie alin. …
Iubirea ne vindeca sufletul,prin ea atingem absolutul si mostenim nemurirea!

Inima de gheata


"Inima de gheaţă este transparentă,
Prin ea poţi vedea ce poartă în sine;
Ea conservă la rece sentimente,
Omenia o păstrează bine.
Este tare în vremuri de frig,
Rezistă la ger, la furtună.
Nimic nu o poate schimba,
Decât o adiere de căldură. "

Zambeste...traieste...iubeste


Cand tragi aer in piept, asculta-ti inima!
Cand imbratisezi, deschide-ti sufletul!
Cand plangi, asculta-ti lacrimile!
Cand esti singur, multumeste!
Cand visezi, aduna-ti curajul!
Cand creezi, priveste cerul!
Cand iubesti, daruieste-te!
Cand asculti, traieste!
Cand ajuti, nu judeca!
Cand urasti, roaga-te!
Cand vorbesti, fii om!
Cand lupti, reinvie!
Cand razi, fii copil!
Cand suferi, taci!
Cat traiesti,
Zambeste,
Traieste,

oare cine ma intelege ???


Toţi oamenii te aud când vorbeşti; prietenii însă înţeleg ce spui, iar cei mai buni prieteni sunt cei care pricep şi ceea ce n-ai spus în cuvinte.

Trandafirii


"Tu trandafir, lucru de tot perfect,
aduni în tine tot ce risipeşti
când în lumină capul ţi-l roteşti
de-atâta farmec, trupul ţi-e absent
Esenţă ideală, tu tocmai stând pluteşti
asemenea iubirii, refaci acelaşi drum;
cu cât în tine însuţi mai tare te-adânceşti
cu-atât în jur mai tare tu răspândeşti parfum. "